Unele din cele mai fascinante construcții din matematică, nu doar prin complexitatea, dar și prin frumusețea modelelor pe care le generează, sunt fractalii. Pe lângă multitudinea de aplicații pe care aceștia le au în domenii tehnice, ei sunt o provocare pentru înțelegerea noțiunilor de dimensiune în matematică.
Condusă de o luciditate absolută, Simone Weil rămâne una dintre personalitățile fascinante ale secolului XX pentru lumea creștină […] Gândirea lui Weil se caracterizează printr-un mare grad de curaj, atât în afirmarea pozițiilor politice, cât și cele spirituale, fapt care o face să fie o personalitate demnă de cercetat.
Henri Meschonnic… un intelectual de elită, multi-premiant-prestigios francez, născut la Paris-1932, etnic-evreu din părinți evrei-basarabeni, fugiți de p-acolo, prin 1924… Nu…? Nici eu, deși sunt francez încă de prin anii ‚70+!…
Artele liberale suferă de mult timp în universități și educație în general. Slogane pentru oprirea programelor de arte liberale occidentale din cauza noului material incluziv, numărul în scădere al facultăților umaniste, programele de studii superioare suprasaturate și creșterea în popularitate a STEM duc progresiv la desuetudinea instituțională a artelor liberale.
Libertatea este un cuvânt iconic în axioma literară şi juridică a realităţii actului de creaţie, determinând câmpul gravitaţional al expresiei poetice a avangardiştilor „pe o planetă nouă cu o altă atmosferă şi cu o nouă geografie a sensibilităţii“ […] Legătura ontologică dintre autor şi operă se concretizează în scoarţa unei analizei juridice prin cercetarea existenţei unei activităţi creative, premergătoare momentului zămislirii operei, şi aprecierea libertăţii de creaţie a autorului la momentul conceperii acesteia.
Redacția Syntopic a invitat-o pe doamna Irina Bossy-Ghica la un dialog privind memoria familială, învățămintele istoriei și provocările prezentului. Invitata noastră s-a stabilit în Franța în 1973, unde a lucrat ca jurnalist (BBC și Reuters) și s-a specializat în afaceri europene. Revenind în România, și-a asumat misiunea de a restaura domeniul Ghica de la Ghergani și a-l reda unui circuit public cultural.
Prestigiosul think thank conservator din Statele Unite ale Americii, Heritage Foundation, propune o oportunitate de dezvoltare (personală și profesională deopotrivă) pentru tinerii care împărtășesc o viziune despre societate în care libertatea este o valoare cardinală.
Mulți ani a fost la modă materialul jersé pentru rochii. Era chiar ca un tricot, dar de fabrică, de mașină. Multe culori, foarte frumoase. Pe urmă au apărut la un moment dat fustele de tergal. Erau fuste plisate în fabrică. Era un fel de stofă subțire, aia ținea de fapt pliseurile călcate la aburi. Era mare chestie! Erau scumpe. Dacă aveai 2 sau 3 fuste de tergal… erai ultra elegantă.
Când vine vorba de „știință”, în ziua de azi, ceea ce oamenii vor să spună poate fi rezumat în felul următor: însușirea și controlul sistematic al distanței dintre animat și neanimat […] Controlul mecanic al distanței sau al decalajului dintre viața nemăsurabilă și „materialul” măsurabil este esențial pentru știință. Acea distanță poate fi măsurată, sau mai degrabă „digitizată” în numele Științei, cu condiția să se facă o mare concesie conform căreia nu ființa umană, ci neanimatul reprezintă cheia principală pentru înțelegerea animatului.
Având în vedere riscurile reproducerii umane asistate și ale tehnologiilor de modificare genetică atât pentru indivizi, cât și pentru societate în general, o abordare neutră a acestor probleme este iresponsabilă din punct de vedere etic. Întrucât aceste tehnologii implică o modificare radicală a modului nostru de a înțelege relațiile dintre părinți și copii și a modului de abordare a noii generații, ar trebui să ne întrebăm ce fel de lume creează aceste tehnologii și dacă această lume este cea pe care ne-o dorim pentru noi și pentru copiii noștri.