Diana-Elena Moldoveanu

Diana Moldoveanu este studentă în cadrul programului de masterat Contemporary Philosophy la Universitatea din Lille, unde scrie o analiză comparativă a modernității din perspectiva lui Eric Voegelin și a Hannei Arendt. A urmat cursurile programului de masterat Philosophie, politique et economie la Institutul de Studii Politice din Lille. Interesele sale de cercetare se concentrează în jurul fenomenologiei, metafizicii, filosofiei politice și a ideii de modernitate.
Diana crede în puterea voinței de a schimba destinul uman prin disciplină și devotament. Pentru a îmbina rațiunea cu poeticul, Diana scrie recenzii de film unde încearcă să surprindă esența imaginilor în cuvinte, chiar și atunci când se confruntă cu inefabilul. Crede că revenirea la un stil de viață mai simplu și mai orientat către momentul prezent este cheia supraviețuirii în lumea contemporană.

Dumnezeu experimentând cu „substanța” omului

Trăim într-un context în care ideea conform căreia sensul lumii imanente decurge din existența unei dimensiuni transcendente nu mai are aceeași forță normativă. Dar cred că asta nu împiedică posibilitatea de a găsi un sens în existența imanentă, un sens despre care se poate spune, totuși, că este obiectiv. Această cale cred că permite o revalorizare a lumii, care este fundamentală.

Este „În căutarea timpului pierdut” despre Proust?

Sainte-Beuve se dovedește a fi pozitivistul în această poveste. Pentru el, studiul unei opere literare începe cu cercetarea atentă a corespondenței autorului sau cu o discuție cu apropiații acestuia. Înțelegerea dimensiunii sociale și umane a autorului este, pentru Sainte-Beuve, cheia pentru descifrarea celor mai ascunse metafore din opera autorului.

O cină și un dialog: un experiment cinematografic reușit

Dacă André și Gregory se află într-un dialog fictiv sau într-unul cu adevărat autentic, este imposibil de determinat. Actorii se joacă pe ei înșiși în film, deci nu putem spune cu certitudine în ce măsură au jucat un rol sau au fost conformi cu ceea ce sunt în viața de zi cu zi. Poate că puțin din amândouă. Aici, barieriele dintre ficțiune și realitate se bruiază, iar Malle pare că reușește să distrugă cel de-al patrulea perete și să absoarbă spectatorul în opera de artă sau să insereze filmul în viața spectatorului.

Mai râdem sau nu mai râdem?

În cele din urmă, ce ne spune râsul despre noi înșine? Ei bine, că suntem ființe mai comice decât ne place să credem, că poate suntem „homo ridens” mai mult decât suntem „zoon politikon” și că, prin umor și comic, putem căpăta nu numai o conștiință de sine, dar și o conștiință despre lumea în care trăim, la fel de bine cum o putem face și prin procedee serioase de introspecție sau prin lecturi filosofice.

Capitalismul: cauză sau condiție a consumerismului?

Arendt definește cultura ca fiind acea componentă a unei societăți ce servește conservării memoriei, durabilității și imortalității. Desigur, cultura nu are un caracter cu totul dezinteresat și lipsit de orice funcționalitate pragmatică într-o societate: ea servește și unor nevoi ale oamenilor, de exemplu nevoia de frumos.

Roger Scruton: Drumul către casă. Wilhelm Röpke despre o economie umană

Când Wilhelm Röpke a început să scrie apărarea unei „economii umane”, a căzut pradă vrăjii Școlii austriace – în special ideilor susținute de Mises și Hayek – a cărei apărare a pieței în fața planificării de stat și a distribuției socialiste a câștigat o nouă credibilitate ca urmare a tiraniei și dezastrului economic generate de experimentul bolșevic. Totodată, Röpke era conștient că piața nu este de ajuns.

Fără categorie

Interviu cu domnul Dragoș C. Mateescu: „Turcia are foarte, foarte mult de pierdut din acest conflict și mult prea puțin de câștigat”

Pe fondul adâncirii tensiunilor din cadrul conflictului ruso-ucrainean, Turcia pare să joace un rol important, prin dorința sa de implicare în tratativele de pace dintre Rusia și Ucraina. Despre poziția Turciei în cadrul conflictului, dar și despre relația pe care aceasta o va avea, de acum încolo, cu Occidentul, am discutat cu domnul Dragoș C. Mateescu, expert în politica europeană și turcească.

„Autobiografie spirituală”, Simone Weil

Condusă de o luciditate absolută, Simone Weil rămâne una dintre personalitățile fascinante ale secolului XX pentru lumea creștină […] Gândirea lui Weil se caracterizează printr-un mare grad de curaj, atât în afirmarea pozițiilor politice, cât și cele spirituale, fapt care o face să fie o personalitate demnă de cercetat.

Fără categorie

Interviu cu domnul Teodor Baconschi: „Niciun alt lider nu putea obține atâtea eșecuri ale agendei sale într-un timp mai scurt”

În contextul recentului război ruso-ucrainian, Rusia se găsește în poziția agresorului, contestând suveranitatea unui stat independent. Invazia începută sub pretextul protejării republicilor separatiste (Doneț și Lugansk) se dovedește însă din ce în ce mai mult a fi o încercare a Rusiei de a-și impune supremația în Ucraina. În acest context, am încercat să răspundem, discutând cu domnul Teodor Baconschi, la câteva întrebări privitoare la viitorul relațiilor internaționale între Rusia și Occident, dar și la principalele implicații pe care acest conflict le va avea asupra colaborării cu NATO.

Mărturii de pe Frontul de Vest

Încă de la intrarea în facultate, zidurilor facultății sunt acoperiți cu afișe cât mai pline de „diversitate”. Toate reprezintă postere de propagandă: pentru educația gratuită a copiilor care provin din familii de muncitori; pentru accesul la educația superioară a imigranților; pentru detronarea capitalismului și a inegalităților sociale; pentru dreptatea socială, pentu Mișcarea Tinerilor Comuniști (da, așa ceva este legal în Franța!) etc. Universitatea este o cu totul altă paradigmă, în care, odată intrat, trebuie să îți lași toate credințele personale la intrare.