Interviuri

Interviu cu Alexandru Lăzescu: „Nu văd să existe o «identitate europeană» ca atare”

Occidentul în ansamblu trece printr-o criză civilizațională gravă, care îi subminează capacitatea de a gestiona cu succes turbulențele geopolitice pe care le traversăm. Obsesiile climatice au un grav impact economic, în timp ce atacul la baionetă împotriva tradițiilor culturale și societale, susținut în spațiul academic, mass media, cercurile intelectuale și artistice din Occident, și tot mai mult la nivelul corporațiilor, distruge sistematic ancorele identitare ale civilizației occidentale.

Robert Ciobanu în dialog cu Kenan Wang: „Gândirea occidentală nu a pătruns niciodată în China decât în rândul anumitor elite”

Seria „Povești la șemineu” continuă cu un invitat special, Kenan Wang, un tânăr doctorand al Universității din București. Kenan a decis cu câțiva ani în urmă să părăsescă China, să se convertească la creștinism și să studieze în România istorie și teologie. Într-un dialog cu Robert Ciobanu, Kenan vorbește despre povestea emigrării din țara sa natală, despre civilizația chineză, despre religie și viitorul umanioarelor în spațiul românesc și occidental.

Despre metodă

Pentru România nu văd altceva decât posibilitatea unor eforturi personale și private împotriva curentului. Nu e puțin lucru să fii și la periferia lumii civilizate, am fi putut fi în afara ei complet.

Interviu cu doamna Ana-Maria Goilav și domnul Petre Guran: „Prin persoana profesorului care întrupează cunoașterea, copilul are în față scopul efortului său de a învăța”

În acest episod am avut onoarea de a-i avea alături de noi pe doamna Ana-Maria Goilav, arhitect și conferențiar universitar la Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și pe domnul Petre Guran, istoric bizantinolog, cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Interviu cu doamna Georgeta Filitti: „Politețea se rezumă la educație”

Discuția pe care v-o propunem vizează o temă care poate cu ușurință părea în răspăr cu tendințele actuale: manierele și politețea. Încercăm să răspundem principalelor întrebări pe care le ridică această temă: mai are sens să discutăm despre un set de reguli comune și obligatorii de comportament într-o societate atât de diversă cum e cea de astăzi? Țin manierele și politețea doar de statusul social al unei persoane? Unde trebuie să privim pentru a găsi astăzi modele de comportament demne de urmat?

Portretul artistului ca tânăr rebel: Un interviu cu Ellen Marie Moysons

Arta poate avea mai multe funcții, în raport cu cel care o creează. Unii artiști au menirea de a provoca și de a depăși limitele. Alți artiști sau alte picturi sau lucrări sunt mai degrabă menite să atragă atenția asupra armoniei și frumuseții, de exemplu, sau să materializeze aceste sentimente. Cred că poate mai important decât ceea ce este reprezentat de fapt este energia care emană dintr-o lucrare.

Interviu cu artista Mirela Ivanciu: „Arta contemporană ne dă nouă o șansă”

Arta contemporană ne dă nouă o șansă. Prin existența ei, noi avem antene multiple de percepție sensibilă ale unor aspecte ale societății contemporane, pe care altfel nici măcar nu le-am putea observa. În acest sens, aș adăuga și că artiștii care întrupează aceste practici sensibile de a face vizibile problemele contemporane ar merita o mai mare înțelegere, apreciere, precum și susținere socială și financiară.

Interviu cu domnul Ambasador Marius Lazurca: „Puteți recupera prin lectură ceea ce noi am trăit”

Lucru pe care eu îl fac sistematic și adesea îl și recomand celor care au răbdarea să mă asculte: anume să nu publice neapărat mult sau repede cele pe care le scriu, fiindcă mintea de pe urmă – cum zice înțelepciunea populară – e adesea mai bună ca cea dintâi și pentru că, lăsând timpul să-și facă lucrarea, o face adesea mai bine decât anticipăm.