Capitalismul, încotro?

Începând de astăzi, până pe data de 4 aprilie, discuția principală care va avea loc pe platforma noastră se va concentra asupra temei Capitalismul, încotro?. Departe de a fi doar un sistem economic, capitalismul este un mod de a organiza interacțiunile dintre oameni la fundamentul căruia se află o serie de presupoziții despre natura umană, moralitate și rolul statului. Principala critică adusă capitalismului se referă la inegalitatea pe care acesta o produce. Însă niciodată în istorie un număr atât de mare de oameni nu a trăit în condiții mai bune. Cu toate acestea, ultimii o sută de ani au înregistrat câteva mutații importante ale sistemului capitalist, cum sunt apariția unor concerne care au cvasi-monopolizat anumite sectoare economice sau redirecționarea competiției de pe piața liberă spre resursele politice. Viitorul capitalismului rămâne deschis. Așadar, articolele care vor fi publicate pe Syntopic în următoarele două săptămâni vor încerca să trateze aceste probleme din perspective multiple – filozofie, economie, drept sau sociologie – pentru a oferi un punct de plecare unei discuții care antrenează viitorul societăților noastre moderne.

Despre rolul religiei în ordinea capitalistă. Recenzie la „Avuția religiilor. Economia politică a credinței și apartenenței religioase” (II)

Dat fiind că McCleary și Barro extind aplicarea structurii de analiză inspirată din teza weberiană asupra islamului, în finalul celui de-al 4-lea capitol aceștia ne propun un viitor proiect de cercetare deosebit de interesant și relevant: explorarea implicațiilor economice a unor alte religii importante ale lumii, cum ar fi hinduismul sau budismul, sau a altor confesiuni creștine, precum iudaismul sau ortodoxia.

Paul Oslington: De ce sunt filozofii și teologii atât de ostili economiei?

Diletantismul filozofilor și teologilor în ce privește economia reprezintă o problemă morală. Dacă perspectivele lor asupra economiei sunt luate în serios – așa cum se întâmplă adesea în biserică sau în crearea politicilor publice – atunci acestea amenință efectele pozitive pe care piața liberă le exercită asupra vieții săracilor și defavorizaților din întreaga lume.

Capitalismul: cauză sau condiție a consumerismului?

Arendt definește cultura ca fiind acea componentă a unei societăți ce servește conservării memoriei, durabilității și imortalității. Desigur, cultura nu are un caracter cu totul dezinteresat și lipsit de orice funcționalitate pragmatică într-o societate: ea servește și unor nevoi ale oamenilor, de exemplu nevoia de frumos.

Samuel Gregg: Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

În zilele noastre, faptul că Dreapta este foarte divizată nu reprezintă un secret. Indiferent dacă vorbim despre probleme de securitate națională sau despre economie, mai multe grupuri care, cu puțin timp în urmă, nu ar fi ezitat să se alieze împotriva unor adversari comuni sunt acum, în mod deschis și agresiv, oponenți.

Capitalismul în epoca spațială

Întrebarea „Încotro va evolua capitalismul?” admite, dincolo de mecanismele economice și politice, răspunsuri concrete, topografice. În acest sens, vom evidenția câteva aspecte legate de geneza acestui sistem economic, pentru ca apoi să le comparăm cu circumstanțele pe care le va traversa umanitatea în viitorul nu foarte îndepărtat.