Andrei Marin

Andrei Marin este student la Facultatea de Fizică, Universitatea din București. Interesele sale principale sunt cosmologia și istoria, ca mijloace complementare de a înțelege devenirea lumii înconjurătoare. Este preocupat îndeosebi de demersurile intelectuale de teoretizare și modelare, fie că privesc natura sau societățile umane.

Patriotismul și știința românească

Națiunile se coagulează în jurul unor valori sau elemente culturale comune. De aceea, personalitățile culturale sunt greu de disociat de contextul național în care au creat și foarte ușor de integrat într-o formă de Panteon menit să conserve deopotrivă memoria respectivei persoane și mitologia din jurul său. În științele exacte însă, lucrurile stau fundamental diferit. Se consideră îndeobște că nu există ceva mai aproape de universalitate decât „legile naturii“, credință reflectată inclusiv în prezența unor elemente de fizică pe plachetele de aur de pe sondele Pioneer, destinate a fi o carte de vizită a umanității în cazul în care o civilizație extraterestră ar ajunge să le întâlnească.

Anatomia și fiziologia grupusculului

Grupusculul este, dintre toate formele de polarizare și atomizare a societății, o manieră eminamente excluzivă de coagulare a oamenilor. Grupusculele se construiesc pe soclul unui grup preexistent, care – măcar într-o viziune naivă – ar trebui să fie în stare să funcționeze singur, angajându-și întreaga resursă umană.

Relativitate și relativism – câteva repere

Trebuie știut însă că asocierea relativității în sens conceptual cu Einstein este o greșeală majoră, deoarece relativitatea clasică exista încă de pe vremea lui Galileo Galilei. Noi folosim această formă de relativitate zilnic, fără însă a ne da seama.

Cum ajungem să descriem științific natura?

Există o relație clară și bilaterală între natură și teoriile științifice, mediată de intuiție. Fără a elucida propriu-zis ce este intuiția, ne putem da seama cât de mare nevoie avem de ea. Apoi, date fiind aceste relații, avem o motivație clară pentru care nu Universul ascultă de legile științifice (cum adesea se spune), ci omul face – în cadrul științei și prin intuiție – tot posibilul pentru a înțelege Universul.

Calendarele, niște instrumente dificile

Conjunctura istorică ce leagă actualul calendar civil de Biserica Catolică evidențiază cât se poate de clar lipsa oricărei mize teologice în reforma gregoriană. Orice contact cu latura tehnică a calendarului este un exercițiu care dezvăluie că nu avem, în realitate, de-a face cu aspecte ezoterice în această privință. Fie că încercăm să calculăm singuri data Paștelui, fie că încercăm să rezolvăm mici probleme de matematică pe baza sa, calendarul ne apare strict ca un instrument.

Predicții seismice sau astrologie modernă?

Pe fondul catastrofei produse de recentele cutremure din Turcia, remarc cu stupoare cum s-a răspândit un videoclip1 al unui „cercetător“ olandez pe nume Frank Hoogerbeets în care, pe baza unui „studiu“ al dispunerii planetelor în sistemul solar, era prezisă producerea unui cutremur în zona în care s-au produs seismele. În opinia mea, avem de a face cu o combinație destul de subtilă de fake news și praf în ochi, pe care voi încerca să le disting în cele ce urmează.

Uniunea Europeană: un parcurs imprevizibil

Întrebările firești pe care ni le punem despre cum s-a ajuns la actuala Uniune Europeană se încadrează în teritoriul filosofiei istoriei, pe care îl îmbogățesc cu un caz momentan unic. Din răspunsurile schematice pe care le putem oferi trebuie să tragem concluzia, cred eu, că Europa unită de astăzi moștenește o doză semnificativă de arbitrar istoric, pe care l-aș privi deopotrivă ca oportunitate, precum și ca risc.

Cum putem face complexitatea să nu fie complicată?

Vom prezenta însă pe parcursul acestui text exemple de sisteme complexe care, printr-o tratare matematică adecvată, ajung să aibă descrieri simple, adică nici măcar complicate. Bineînțeles, este posibilă și o descriere simplă a unor sisteme complicate. Problema este una de metodă, în sensul în care diferite tehnici matematice, cărora le putem găsi tot felul de semnificații, pot fi folosite în funcție de forma concretă a sistemului în discuție.

Abonamentul la viață digitală

Există un cerc vicios care include datele noastre personale și tendința noastră de a ne abona la diferite servicii. Dacă rămânem în această situație, profilul general al finanțelor personale se va schimba semnificativ în sensul restrângerii libertății economice individuale, măcar în sensul anulării voinței de cheltuire liberă a propriilor bani. Apoi, însăși voința noastră ajunge într-o stare de tensiune cu algoritmi din ce în ce mai perfecționați.

Deformarea adevărului prin limbaj

Ne situăm, din punct de vedere tehnologic, într-o epocă în care limbajul capătă noi și noi valențe, fără însă a-și pierde menirea de mediator între capacitatea noastră limitată de a comunica și posibilitățile mult mai extinse ale creierului în ansamblu. Presiunile asupra adevărului lingvistic persistă, cu scopul vechi de a manipula publicul în diferite direcții. Tocmai în acest sens, limbajul de lemn trebuie privit cu aceeași reticență cu care privim minciuna în sine.