Capitalismul, încotro?

Începând de astăzi, până pe data de 4 aprilie, discuția principală care va avea loc pe platforma noastră se va concentra asupra temei Capitalismul, încotro?. Departe de a fi doar un sistem economic, capitalismul este un mod de a organiza interacțiunile dintre oameni la fundamentul căruia se află o serie de presupoziții despre natura umană, moralitate și rolul statului. Principala critică adusă capitalismului se referă la inegalitatea pe care acesta o produce. Însă niciodată în istorie un număr atât de mare de oameni nu a trăit în condiții mai bune. Cu toate acestea, ultimii o sută de ani au înregistrat câteva mutații importante ale sistemului capitalist, cum sunt apariția unor concerne care au cvasi-monopolizat anumite sectoare economice sau redirecționarea competiției de pe piața liberă spre resursele politice. Viitorul capitalismului rămâne deschis. Așadar, articolele care vor fi publicate pe Syntopic în următoarele două săptămâni vor încerca să trateze aceste probleme din perspective multiple – filozofie, economie, drept sau sociologie – pentru a oferi un punct de plecare unei discuții care antrenează viitorul societăților noastre moderne.

Capitalism versus totalitarism

Partea tragi-comică a realității totalitare este că majoritatea locuitorilor, în frunte cu mai toate căpeteniile comuniste, tânjesc după mult hulitul capitalism. De câte ori pot, se refugiază în sânul lui. Abia când va apărea fenomenul invers, de goană spre Moscova, Havana sau Phenian, lumea va trebui să se întrebe ce o așteaptă.

Ce viitor mai are capitalismul?

Fericirea, o arată epicureenii, nu implică excesul, surplusul, ci doar un strict necesar. Or, în mentalitățile capitaliste pare că tocmai acestea fac cărțile, că acumularea de bunuri se aliază unui tip de necumpătare, de lăcomie. Așadar, întrebarea este nu ce justifică moral excesul – orice doctrină a fericirii e un alibi moral, în fond –, ci de unde se trage.

A distrus capitalismul cultura înaltă?

Fără a distruge valoarea intrinsecă, capitalismul adaugă un strat care, cu toate că a existat întotdeauna, a ieșit în prim plan odată cu secolele al optsprezecelea și al nouăsprezecelea. Chiar dacă în multe cazuri valoarea exprimată monetar reflectă și valoarea intrinsecă a bunurilor, cele două nu se suprapun mereu. Din contră, uneori lucrurile stau pe dos.

Două perspective asupra viitorului capitalismului: Virgil Iordache și Alin Tat

Cu ocazia celor două săptămâni dedicate viitorului capitalismului, redacția noastră a schițat câteva întrebări relevante pentru această tematică, încercând să afle, după cum v-am obișnuit deja, perspectivele unor personalități din diverse domenii de specialitate cu privire la subiectul propus. Le mulțumim invitaților noștri, domnul Virgil Iordache și domnul Alin Tat, pentru că și-au luat din timpul lor să răspundă acestor întrebări!

Capitalism și overthinking

Termenul „capitalism” vine din latina târzie de la cuvântul capitale, cu rădăcina caput, care se traduce „cap”. Chiar dacă acest termen a evoluat din punct de vedere economic, în rândurile ce urmează voi interpreta cuvântul din perspectivă oikonomică (gr. „organizarea casei” – de unde a evoluat și termenul „economie”). Mai simplu, voi trata modul în care noi, ca tineri, ne organizăm propriile „case”, cele mai valoroase și cele mai vulnerabile locuri: mințile.

Roger Scruton: Drumul către casă. Wilhelm Röpke despre o economie umană

Când Wilhelm Röpke a început să scrie apărarea unei „economii umane”, a căzut pradă vrăjii Școlii austriace – în special ideilor susținute de Mises și Hayek – a cărei apărare a pieței în fața planificării de stat și a distribuției socialiste a câștigat o nouă credibilitate ca urmare a tiraniei și dezastrului economic generate de experimentul bolșevic. Totodată, Röpke era conștient că piața nu este de ajuns.