Știință și scientism

În următoarele două săptămâni vom discuta tema știință și scientism. Cu această ocazie, vom explora diversele abordări ale publicului larg asupra adevărului științific. Dacă marea majoritate a oamenilor de știință au o perspectivă corectă asupra disciplinelor în care lucrează, cei neavizați pot dezvolta opinii exagerate, ridicând știința la rangul de dogmă. Tematica noastră are ca scop trasarea graniței fine dintre utilizarea legitimă a științei și încrederea oarbă în orice informație ce poartă titulatura de „informație științifică”. În acest sens, vom studia atât teme legate de fundamentele cunoașterii umane, cât și principalele cauze care au generat de-a lungul timpului curentul scientist, încercând, totodată, să venim cu soluții privind raportarea corespunzătoare la descoperirile științifice.

Drew Maglio: Prometeu Descătușat. Avertismentul lui Mary Shelley despre scientism

În cercurile de secol XIX unde se întâlneau adepții curentului romantic, abundau aluziile la alegoria lui Prometeu. Percy Shelley a scris Prometeu Descătușat în timp de Lord Byron scria Prometeu […] În alegoria lui Prometeu, acesta este atât erou, cât și personaj negativ. Într-una din ipostaze, el a modelat umanitatea (și apoi le-a oferit oamenilor focul) din lut pentru a-i ajuta pe titani în lupta lor cu zeii.

Catastrofa scientistă a științei

Raportul dintre știință și scientism este relevant cu predilecție pentru situația în care scientismul se infiltrează în mentalitatea oamenilor de știință. Mai precis, ne vom referi la acel aspect al scientismului privitor la credința în progresul nemăsurat al științei.

Ce ne spune statistica despre relevanța datelor statistice?

În acest articol voi prezenta unul dintre cele mai întâlnite instrumente folosite în studiile științifice, atât în domeniul științelor naturii, cât mai ales în cele sociale. Este vorba despre verificarea ipotezelor din punct de vedere statistic, abordând în mod special acei indicatori care fac diferențierea dintre un rezultat valid și unul neconcludent din punct de vedere statistic.

Despre știință și scientism

În stadiul actual al cunoașterii științifice, nu toate presupozițiile folosite de științe sunt lămurite tot de științe. În plus, avem și alte proprietăți ale științelor, cum sunt structura lor, modul cum își organizează cunoașterea, tipare metodologice etc., care nu sunt lămurite de științele moderne. Presupozițiile care nu sunt clarificate de științe complementare și proprietățile generale ale câmpurilor de cunoaștere științifică sau ale teoriilor din ele etc., sunt investigate acest moment în cadrul filosofiei.

Kenneth McIntyre: O critică a scientismului. Perspectivele lui Ryle și Oakeshott asupra cunoașterii tacite

În ultimii două sute de ani, acei filozofi, sociologi și teoreticieni politici, care au avut rezerve și și-au arătat scepticismul față de epistemologia modernă, scientistă și raționalistă, au încercat să găsească alte fundamente pentru credințele și acțiunile umane, apelând la o versiune sau alta a conceptului de cunoaștere tacită. Ei susțineau că există un aspect ireductibil al cunoașterii și acțiunii umane, care depinde într-un fel sau altul de asumpții implicite, presupoziții, practici sau cunoaștere tacită.