cultură

C:\Users\User\Desktop\sfantul-si-marele-sinod-de-la-niceea-325239.jpg
Invitați

Geneza christologică a Occidentului

Care este identitatea Europei şi de când putem vorbi despre o identitate europeană propriu-zisă? Este clar că înaintea creștinismului geo-grafia Europei nu reflecta noo-grafia Europei. Înainte de creștinism, termenul însuși de Europa este anacronism apropriativ și retroproiectiv al conștiinței europene târzii. Căci pe teritoriul Europei existau doar triburi și mitologii disjuncte. Nici Grecia, nici Roma, nici Gallia, nici triburile germanice și nici Iudeea nu erau Europa.

Cultură

Între unu și doi nu există numere raționale

Ce e banal și supranatural deopotrivă, lucru subliminal exprimat în carte, e că dragostea – de altul, de tine, de viață, libertate și creație – se joacă între două planuri la fel de intangibile, și se pierde când uităm că fiecăreia trebuie să i se ploconească, pe rând, partea leului.

Cultură

Beethoven și spiritul Crăciunului

De fiecare dată când ascult muzica lui Beethoven, spiritul Crăciunul îmi pătrunde în inimă. Pentru că Beethoven este legat de romantism, de dragoste, Beethoven este legat de Hristos. În timpul sărbătorilor, creștinilor de peste tot le este amintit despre marea dovadă a Dragostei care s-a întrupat. Beethoven ne îndreaptă mereu privirile spre această realitate.

Cultură

Trista modă a colindelor triste

Ca și când tolba de colinde și cântece de stea populare s-ar fi golit pe nesimțite, ultimele câteva decenii (iar, dintre acestea, ultimul deceniu îndeosebi), ne-au făcut martori la o avalanșă de noi cântece încadrate prea generos în categoria colindelor, foarte diverse ca sursă de inspirație, gen muzical și ifos și în care accentul pare să cadă uneori disproporționat până la ridicol pe antrenarea unui efect emoțional excesiv.

Invitați

Poeme

E mai bine decât să ai o mie de oameni, dar și o mie sunt mai mult decât nimic.
La o adică poți avea și un înger.
Te ține treaz.
Îți amintește mereu cât de mult ai nevoie de un singur om.

Invitați

Istoricii și natura: cum înțelegem trecutul omului prin prisma biologiei?

Ce importanță are, însă, originea omului atunci când discutăm despre subiecte mai mai recente din istoria speciei, începând chiar din preistorie și Antichitate? Într-un plan subtil, privim altfel acțiunile umane atunci le integrăm într-un ciclu natural sau când plasăm omul „între animale și zei” ori credem, așa cum s-a arătat prin revelație în Cartea Facerii, că primii oameni au fost creați printr-o geneză specială.