Teodora Nichita

Teodora Nichita urmează un doctorat în cadrul Facultății de Drept a Universității din București, cu o teză comparativă despre interpretările pre-moderne și moderne ale pedepsei și vinei juridice. A absolvit masterul Philosophy, Politics and Economics al Facultății de Filozofie, Universitatea din București, cu o lucrare în care a reunit cazuistica medievală și teoria virtuților. În cadrul licenței, a studiat Politics and Eastern European Studies la Londra (UCL), perioadă în care a fost și student Erasmus la Praga (Universitatea Karlova) și Cracovia (Universitatea Jagiellonă). A fost Civitas Dei Fellow la Thomistic Institute, Dominican House of Studies și Adam Smith Fellow la Mercatus Center, George Mason University. Este cercetător în cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă (CSDNAN). Preocuparea recurentă în cercetarea ei vizează modul în care putem construi o relație coerentă între teorie și practică.
Este încântată de filmele lui Bergman, de concertele de pian și orgă, de flori și antichități, și mereu pusă pe a descoperi colțuri ascunse din orașele unde călătorește. Teodora este convinsă că o prezență umană închegată poate influența decisiv preocupările altei persoane și ține foarte mult la miza personală a întreprinderilor teoretice. Speră că într-o zi va locui în Praga, împreună cu o familie numeroasă.

Samuel Gregg: „Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Ordine, creație, cunoaștere, blândețe, iertare și înțelegere: atunci când ne gândim la opusele lor, este dificil să nu recunoaștem că Clark atinsese un punct important aici. El a înțeles că civilizația este într-o mai mică măsură despre succesul economic și politic, oricât de importante ar fi acestea. La baza ei stau, în fond, credințele și atitudinile corecte.

Interviu cu doamna Georgeta Filitti: „Politețea se rezumă la educație”

Discuția pe care v-o propunem vizează o temă care poate cu ușurință părea în răspăr cu tendințele actuale: manierele și politețea. Încercăm să răspundem principalelor întrebări pe care le ridică această temă: mai are sens să discutăm despre un set de reguli comune și obligatorii de comportament într-o societate atât de diversă cum e cea de astăzi? Țin manierele și politețea doar de statusul social al unei persoane? Unde trebuie să privim pentru a găsi astăzi modele de comportament demne de urmat?

Despre efectele subtile ale tehnologiei: între determinism și neutralitate tehnologică

Un creator de tehnologie poate să mizeze sau nu pe intimitatea utilizatorilor, să le ofere sau nu siguranță în mediile online, să favorizeze sau nu conflictul pe rețelele de socializare, să caute sau nu obținerea cât mai multor date personale – toate acestea sunt reflectate în modul în care acea tehnologie poate fi utilizată încă „din fabrică”. Spațiul de manevră și de alegere pe care ni-l oferă o anumită tehnologie este, deci, într-o bună măsură predefinit, parametrii săi de funcționare fiind constituiți din alegeri eminamente existențiale care devin ireversibile pentru utilizatori din cauza complexității lor tehnice, marja de personalizare a unui mediu tehnologic fiind și ea un dat.

Principiul tradiției, incompletitudinea rațiunii și problema liberalismului (clasic) occidental

Implicația argumentelor pe care am încercat să le articulez mai sus este că relația de bicondiționalitate dintre rațiune și tradiție se transferă la nivelul conservatorismului și liberalismului clasic. Chiar dacă cel din urmă nu trebuie să pună, prin definiție, accentul pe tradiție, totuși nu poate să eludeze logica procesului cunoașterii și să facă abstracție de cadrul în care acesta are loc. Asta implică o acceptare și valorificare a cunoașterii ce a fost acumulată până în momentul respectiv, a mizelor intangibile spre care tinde mintea noastră și a modului în care acestea ne limitează autonomia aparent totală și tangibilă.

Despre rolul religiei în ordinea capitalistă. Recenzie la „Avuția religiilor. Economia politică a credinței și apartenenței religioase” (II)

Dat fiind că McCleary și Barro extind aplicarea structurii de analiză inspirată din teza weberiană asupra islamului, în finalul celui de-al 4-lea capitol aceștia ne propun un viitor proiect de cercetare deosebit de interesant și relevant: explorarea implicațiilor economice a unor alte religii importante ale lumii, cum ar fi hinduismul sau budismul, sau a altor confesiuni creștine, precum iudaismul sau ortodoxia.

Samuel Gregg: Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

În zilele noastre, faptul că Dreapta este foarte divizată nu reprezintă un secret. Indiferent dacă vorbim despre probleme de securitate națională sau despre economie, mai multe grupuri care, cu puțin timp în urmă, nu ar fi ezitat să se alieze împotriva unor adversari comuni sunt acum, în mod deschis și agresiv, oponenți.

Interviu cu jurnalistul și publicistul Petre M. Iancu: „Cei mai mulți dintre colegii mei jurnaliști nu s-au trezit nici după decenii”

Or, cei mai mulți dintre colegii mei jurnaliști nu s-au trezit nici după decenii. Se comportă ca în fabula broaștelor aruncate în apă rece, care nu sar din oală înainte de a da în clocot pentru că se obișnuiesc cu încălzirea ei treptată și nu realizează ce-i așteaptă. Conformându-se premiselor false că ar trăi într-o lume îngrozitoare, ce trebuie supusă revoluției, acești ziariști au acceptat să-și transforme jurnalismul din unul informând obiectiv, în propagandă grețoasă și activism, ca și cum nu dezinformarea, ci informația obiectivă și analiza detașată ar echivala cu complicitatea la rău, la crimă și la victimizarea de nevinovați.