Iulian-Alfred Husac

Iulian-Alfred Husac este student la Facultatea de Drept a Universității ,,Alexandru Ioan-Cuza” din Iași, urmând să susțină o licență în Drept Internațional Public pe tema ,,Dreptul internațional public astăzi. Teorii și orientări moderne”. Este interesat în special de studiul relației dintre drept și morală, drept și religie, filosofia dreptului și dreptul natural ca sursă a dreptului internațional, drept comparat, filosofie politică, psihopedagogie și politici educaționale.
Pe lângă o deschidere nemărginită către oameni, în momentele de singurătate, în care nu se mai gândește la drept și chestiuni juridice, probează rolul pedagogic al publicisticii și al dezbaterilor civilizate și cultivate, afișând o credință neștirbită în puterea cuvântului (scris). Pentru el, adevăratul om nu stă degeaba, iar potențialul creator este suma dragostei depuse în tot ce face.

Caragiale și un „întâi aprilie” pe dos

O legătură anacronică cu Ionesco ne-ar ajuta să înțelegem mai bine ce se întâmplă în „1 Aprilie”. Șocul unui eveniment precum moartea este situat la granița dintre tragic și comic, cauzând diluarea dihotomiei tragic-comic și confuzia cititorului. Zâmbetul, râsul sau grimasa ar fi niște reacții absolut firești în alte împrejurări. Tocmai faptul că apar în preajma morții creează o barieră, un mijloc de protecție față de absurd.

Noua realitate educațională: E-learning, avantaje și provocări

Deficitul de atenție este una dintre problemele recurente cu care se confruntă educatorul în activitatea educațională, chiar și când aceasta se desfășoară în școli. Odată cu trecerea la mijloacele de tip E-learning, un efect negativ pe care utilizatorii îl experimentează, în special elevii de vârste mici, este reprezentat de rezultate mai slabe la evaluări, ajungându-se până la probleme comportamentale, inadaptare socială și accentuarea deficitului de atenție.

Christina Leuker și Wouter Van Den Bos: De ce trebuie să protejăm ignoranța de avântul inteligenței artificiale

Ignoranța voluntară, în accepțiunea lui Hertwig și Engel, poate ajuta oamenii să mențină „convingeri intime” și să evite „disconfortul mental, frica și disonanța cognitivă”.3 Răspândirea ignoranței voluntare este mare. Aproximativ 90 de procente dintre germanii chestionați vor să evite sentimente negative ce ar putea rezulta din „cunoașterea de dinainte a unor evenimente triste, precum moartea sau divorțul”, iar începând cu 40 până la 70 de procente dintre aceștia nu vor să știe dinainte despre evenimente fericite, pentru a se putea bucura de „surprizele și suspansul” care ar rezulta, spre exemplu, din cunoașterea sexului copilului la momentul nașterii.

Samuel Gregg: Liberalismul și problema civilizațiilor

Tot puțini sunt și cei care au curajul de a întemeia ordinea liberală pe o înțelegere clară și neutră a civilizației occidentului. Dau impresia că și-au luat un angajament față de promovarea unor protocoale rigide, ignorate în mod obișnuit de către Beijing, Moscova și Ankara, confundă libertatea cu libertinajul, ruinează justiția și o transformă în corectitudine politică și în mișcarea woke, ori sunt pur și simplu prizonierii unei gândiri deterministe de tipul ,,dacă piețele se dezvoltă, triumful libertății este inevitabil”.

Apel pentru o interpretare nepărtinitoare a Revoluției franceze: ,,Reflecții asupra Revoluției franceze”, de François Furet

Furet și stilul său distinct de a scrie sunt puse în slujba interpretării liniei de fapt și a liniei de idei ce traversează punctul terminus de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, trebuie să vă atenționez că citirea reflecțiilor sale sau, mai bine zis, a interpretărilor sale, necesită un bagaj de cunoștințe considerabil cu privire la desfășurarea evenimentelor din timpul Revoluției franceze, cartea sa nefiind o expunere simplă, ci o prezentare conceptuală, abstractă, pe alocuri greu de pătruns, ce poate dezarma cititorul neinițiat în acest subiect.

Alberto Mingardi: Bruno Leoni și căutarea certitudinii în drept

Ce este ,,certitudinea juridică”? Libertatea în fața regulilor arbitrare a fost centrală proiectului liberal de la bun început. Un asemenea principiu are într-adevăr dimensiuni variate: legea trebuie să aibă caracter general aplicabil, ceea ce implică un anumit grad de egalitate; legea trebuie să fie relativ stabilă; legea trebuie să fie accesibilă, adică să fie redactată clar, astfel încât fiecare persoană să o poată înțelege cât mai ușor.

Samuel Gregg: Ce este dreptatea socială?

Mai degrabă, scopul propus este extragerea sensului dreptății sociale din gândirea școlii clasice a dreptului natural, cu accent pe influențele romano-catolice. În final, vom arăta cum dreptatea socială este echivalentă cu ceea ce Toma din Aquino numește „dreptate generală”: altfel spus, dreptatea socială este o emanație a binelui comun, o altă sintagmă care, în tradiția dreptului natural, are un înțeles foarte specific.

„Îndreptarul pentru tineret” al lui Anton Golopenția. Rolul tinerilor și menirea cărturarilor în societate

Anton Golopenția nu este doar o personalitate a vremurilor sale – prin opera sa el este încă foarte actual. Problema rolului tinerilor și menirea cărturarilor se ridică mereu de-a lungul generațiilor. Deși nu oferă soluții în sensul strict al cuvântului, autorul trasează linii de gândire care pot fi folosite în raționamente ulterioare, luându-și în serios rolul de cărturar la o vârstă nu foarte înaintată – doar 35 de ani […]