Poetul britanic Sidney Keyes s-a născut în 1922 și a început să scrie poezii în copilărie. A publicat două volume de poezii în timpul studenției sale la Oxford. După terminarea facultății de istorie, s-a înrolat în Armata Britanică în 1942 și a continuat să scrie poezii până în 1942, când a fost omorât în bătălie în deșertul tunisian. Avea doar 20 de ani.
Paul Doru Mugur este scriitor, traducător și editor. În calitate de scriitor, a debutat cu volumul Scutul lui Perseu (editura Publistar, Bucureşti) în 1999. În 2006, a lansat volumul de poezii Ceva uşor (editura Brumar, Timişoara). În urma publicării volumului de nuvele Psihonautica (editura Curtea Veche, București, 2009) a fost […]
Aș vedea mai degrabă o lume în care mecanismul umblă de mână cu omul: îmi vin în minte așa-zisele „macaragiste”, strașnice sovietice care lucrau cot la cot cu monstrul de fier. Bănuiesc că așa va fi și cu traducerile „automate”.
Poate nu e greșit să zic că un cercetător în etnologie trebuie să aibă două culturi: una pe care și-a însușit-o prin școală și alta pe care și-o însușește prin relațiile cu oamenii de la țară și prin lectura unor colecții de folclor. El trebuie să vadă frumusețea culturii orale, care nu e cu nimic mai prejos de cea a școlii. Sunt două culturi care se contrazic, dar se și întâlnesc, adică au și elemente comune.
Deci, educația și profesia. Fără transcendență ești un animal. Ești un câine care a murit și a fost îngropat lângă gard, cum am îngropat noi câinele nostru. Și cu asta s-a terminat. Noi nu putem trăi așa: știm că sufletul e nemuritor, deși nu ne-a fost dat să înțelegem. Isus ne-a spus, deși s-a știut și dinaintea lui. Aceste lucruri trebuie cultivate, nu lăsate în voie. Valorile sufletești îți conferă verticalitatea, la fel și munca.
Magia va persista, deși în forme mult mai brute, deoarece omul nu poate suporta multă realitate, dar percepția lui asupra realității este amestecată în mod confuz cu raționalismul strict. Aceasta nu este realitatea. Realitatea este că mintea și inima omului nu sunt întotdeauna raționale, ci intuitive; mitul și miracolele sunt la fel de reale ca noi, iar lumea vizibilă nu este singura lume care există.
Terza rima este o formă, de origine italiană, compusă din terține alternate într-o schemă complexă de rime. Terza rima a fost folosită pentru prima oară de Dante Alighieri în Divina Comedie, strofa tripartită simbolizând Sfânta Treime.
Dacă doriți să înțelegi realitatea umană, să meditați asupra a ceea ce face ca viața noastră să aibă sens și de ce facem ceea ce facem, de ce gândim ceea ce gândim și de ce sperăm ceea ce sperăm, cel mai bun ghid pe care îl cunosc este literatura […] După cum spune Eliot de două ori în roman, „caracterul nu este tăiat în marmură – nu este ceva solid și nealterabil. Este ceva viu și schimbător”, un proces vital pe care nu îl poate explica o ecuație simplă de cauză-efect.
Michel Tournier este un autor subapreciat, oarecum de nișă, lucru greu de înțeles având în vedere talentul său pentru a crea personaje extraordinar de umane. O carte pe care am descoperit-o de acest autor, potrivită pentru Solstițiul de iarnă, este „Gaspar, Melhior și Baltazar”, evident, povestea celor trei magi de la Răsărit – o poveste atât de simplă și totuși atât de enigmatică.
De ce, totuși, moștenirea literaturii de gulag nu este în prezent de interes pentru cititorul occidental contemporan, care este adesea preocupat de noțiuni de responsabilitate, traume psihologice sau iluminare politică? Oare suntem prea obișnuiți cu propria noastră libertate?