Libertatea de exprimare

În următoarele două săptămâni, vă propunem o altă temă de actualitate deosebit de presantă pentru societatea contemporană: libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare își găsește astăzi tot mai puțini apărători. Cu aproape două secole în urmă, John Stuart Mill formula unul dintre cele mai cunoscute aargumente în favoarea libertății de exprimare: cu toții ne putem înșela, spunea Mill, dar numai dacă opiniile noastre se ciocnesc liber în societate, fără a fi cenzurate de autoritatea politică, putem spera ca eroarea să fie stăvilită, iar adevărul să triumfe. Același argument, ba încă și cu mai multă forță, poate fi invocat în susținerea libertății academice – care, iată, se dovedește la fel de fragilă și perisabilă ca libertatea de exprimare în societate.
Sunt, credem noi, două căi prin care libertatea de exprimare poate fi apărată: mai întâi, printr-un efort teoretic de precizare a înțelesului noțiunii de libertate de exprimare, a fundamentelor sale morale, legale și epistemice și, în acelașit timp, printr-un efort de a răspunde susținerilor filozofice mai profunde care s-au adus împotriva libertății de exprimare – de pildă, din partea constructivismului și relativismului. Apoi, a doua cale, care poate fi înțeleasă drept o extensie a primeia, se referă la exercițiul de a promova o cultură a libertății în societatea contemporană. Însă acestea sunt doar câteva dintre problemele pe care le ridică tema ce o vom aborda alături de dumneavoastră în perioada următoare.

James Davenport: Răspunsul conservatorismului la cultura anulării

Astăzi, conservatorismul este în pericol de a-și pierde calea. În încercarea de a câștiga un război în care par să nu existe reguli, tinerii conservatori adoptă tactici comune zilelor noastre – și mulți se lasă pradă ideologiei.Decența este modalitatea de a ne ridica deasupra tumultului. Însă atunci când conservatorii renunță la o atitudine civilizată și optează pentru astfel de tactici, ei sacrifică o parte din însăși tradiția care îi face conservatori. Conservatorii nu trebuie să sacrifice această credință fiindcă, fără ea, își vor pierde pământul de sub picioare.

Despre libertatea de expresie

Problema e că aceste neo-apartenențe categoriale sunt construite artificial. Aici e hiba. Una e diversitatea naturală și alta e cea construită doar prin discurs, simulată. Una e să te naști într-un trib în epoca bronzului sau în junglă și alta e să ridici peșteri în inima civilizației. Am depășit, cred, momentul. Toți avem nevoie să simțim că aparținem unei familii, unui grup, unui trib, unui gen, nu e nimic rău în asta. E rău când tribul nu e trib, ci o regresie infantilă în copilăria umanității, care se manifestă din cauza unei maturizări ratate.

Trei perspective asupra libertății de expresie: Virgil Iordache, Teodor Baconschi și Cosmina Franciuc

Cu ocazia celor două săptămâni dedicate libertății de exprimare, redacția noastră a schițat câteva întrebări relevante pentru această tematică, încercând să afle, după cum v-am obișnuit deja, perspectivele unor personalități din diverse domenii de specialitate cu privire la subiectul propus. Le mulțumim invitaților noștri, domnul Virgil Iordache, domnul Teodor Baconschi și domnișoarei Cosmina Franciuc, pentru că și-au luat din timpul lor să răspundă acestor întrebări!

De ce nu poate exista statul de drept în lipsa libertății de exprimare?

Deși ne gândim adesea că schimbările de această magnitudine din societate nu ar putea trece neobservate (și, mai ales, nesancționate), paralizarea libertății de exprimare reprezintă un proces lent, care se instalează treptat și diluează, prin efectele sale, puterea ziditoare a cuvântului și a dialogului, iar în cele din urmă, însăși substanța democratică a statului de drept. Dincolo de rigorile conceptuale, statul de drept reprezintă un deziderat al echilibrului din societate, iar libertatea de exprimare, deși nu reprezintă o garanție suficientă pentru înfăptuirea statului de drept, reprezintă o condiție imperativ necesară pentru conceperea sa.

Libertatea de exprimare – tema următoarelor două săptămâni la Syntopic

În următoarele două săptămâni, articolele publicate pe Syntopic vor explora înțelesul noțiunii de libertate de exprimare, provocările pe care le întâmpină astăzi, limitele și mizele ei pentru regimul liberal modern, precum și relația dintre libertatea de exprimare și libertatea academică. Dacă libertatea academică este, într-adevăr, un caz particular al libertății de exprimare, atunci aceleași rigori constituționale care se aplică libertății de exprimare în societate se aplică și libertății de exprimare în universitate.