Trebuie să reamintim că Europa este un concept filosofic care se raportează la tipul de civilizație occidental așa cum a fost acesta realizat pentru prima oară de Grecia în secolul V î.Hr. și naturalizat apoi de un număr de țări din nordul Mării Mediterane.
Orice persoană cu experiență în domeniul istoriei, în special în istoriografie, știe că istoria înseamnă mai mult decât fapte – istoria este reprezentată de povestirile pe care le spunem despre trecut, care totuși includ fapte, dar nu numai atât.
Figura vrăjitoarei a pus o „vrajă” de lungă vreme pe artiști și oameni de știință, care au asociat-o cu femeile care au cunoștințe neobișnuite asupra naturii și o sexualitate diferită de normalul epocii. De fapt, multe dintre „vrăjitoarele” persecutate în Europa de-a lungul secolului al XV-lea erau moașe și vindecătoare, pe o linie a tradiției îndelungate de practică medicală laică, care era mai degrabă pragmatică decât teoretică.
Oamenii sunt, într-o perspectivă evoluționistă, o specie care a dezvoltat relații monogame fără ca acestea să facă parte, intrinsec, din natura lor. Teoria la care mă refer sugerează că organizarea comunităților primitive în cupluri a fost o modalitate de a spori șansele de supraviețuire, economisind resurse care, din punctul de vedere al unui individ dornic să-și răspândească genele, altminteri s-ar fi risipit în mai multe direcții.
Un alt motiv pentru a-i citi pe cei trei este ca o contrapondere la ascensiunea totalitarismului de turmă. În ciuda promisiunilor și a limbajului democrației, drepturilor omului și egalității, majoritatea oamenilor care gândesc pot simți un spirit despotic în modernitate – mai ales din interiorul statelor democratice, unde drepturile omului și egalitatea sunt singurul limbaj al politicii.
Este un lucru să preamărim ceea ce este extraordinar, așa cum ar trebui să facem cu toții. Dar este profund greșit să disprețuim sau să condamnăm ceea ce este obișnuit. Cu toate acestea, acesta este modul în care acționează acum elita americană. „Viața de familie obișnuită, heterosexualitatea, dragostea simplă pentru țară, virtuțile tradiționale, obiceiurile și perspectivele religioase tradiționale” – toate acestea sunt atacate în mod regulat în instituțiile de învățământ superior.
Predarea unui curs de filozofie presupus neutru și impersonal pare în mod inerent plictisitor pentru toți cei implicați și, de asemenea, implică rea-credință. Alegerea lecturilor determină deja o mare parte din ceea ce se va întâmpla, iar a lăsa un autor de manuale să facă asta pentru tine face ca propriile încercări de autoeducare filozofică să pară inutile.
Pentru a extinde dialogul filosofic în școli și în spațiile publice este necesar să se angajeze și să se încurajeze o analiză atentă a întrebărilor „mari”, de importanță fundamentală, care întotdeauna au preocupat gândirea umană. Și, în mod special în ziua de astăzi, aceste întrebări sunt de natură morală și politică, deoarece acestea afectează autonomia noastră individuală și umanitatea noastră la nivel colectiv.
O „revoluție urbană” a semnalat o trecere istorică de la agrar la industrial, dar a vizat și orașul ca trecere de la orașul politic la orașul industrial — de la polis la un sistem funcțional de activități economice.
Dar femeile americane trăiesc cu aproximativ 10 ani mai mult decât omologii lor masculini, controlează mai mult de jumătate din averea naţională şi formează majoritatea studenţilor şi alegătorilor. Scepticii încep să ridice dubii dacă este vorba de un grup cu adevărat îndreptăţit la statutul de victimă… Niciodată un astfel de cerc privilegiat nu a mai fost reprezentat de un astfel de dispozitiv de revendicări pedante conform cărora un adevărat război se poartă împotriva lor.