Protestantism și modernitate

Începând de astăzi, până pe data de 16 ianuarie, platforma noastră va găzdui texte ce vor explora, în primul rând, modul în care o interpretare particulară a creștinismului a generat lumea modernă și liberală. Vom încerca să descoperim care este legătura dintre Reformă, capitalism și individualismul liberal. Mai precis, vom vedea împreună cât de corectă este teza lui Max Weber, potrivit căreia protestantismul se află la temelia economiei moderne capitaliste și cât de mult datorează sistemul liberal individualismului declanșat de Reformă.

Samuel Gregg: De ce Max Weber nu a avut dreptate

Renumita legătură dintre protestantism și capitalism – care a fost articulată pentru prima dată de Max Weber și care acum este acceptată de către mulți – este suspectă din punct de vedere teologic, atacabilă din punct de vedere empiric și în mare măsură incidentală. În continuare, vă prezentăm un fragment din noua carte a lui Samuel Gregg, „Tea Party Catholic”.

Thierry Gontier: Hans Blumenberg și legitimitatea epocii moderne

Lucrările lui Hans Blumenberg se înscriu în general în categoria unei hermeneutici a metaforei. Autorul își propune să înlocuiască istoria tradițională a conceptelor și doctrinelor cu studiul mecanismelor tainice ale metaforelor, simbolurilor și miturilor. Mai precis, scopul este localizarea mecanismelor și schimbărilor de perspectivă care apar în înțelegerea imaginilor recurente ale istoriei și gândirii – aceasta este ceea ce Blumenberg numește o „fenomenologie a recepției miturilor.”

Strasbourgul lui Martin Bucer

Istoria este plină de potențialități neactualizate. Una dintre aceste potențialități a fost orașul Strasbourgul în primele decenii ale Reformei. Acest oraș împreună cu gânditorul care l-a caracterizat în perioada evoluției timpurii a protestantismului au ajuns să reprezinte unul din cele mai captivante subiecte ale istoriei moderne. Observând evoluția timpurie a […]

Michael Root: Creația lui Wolfhart Pannenberg

Wolfhart Pannenberg, unul dintre cei mai înzestrați teologi protestanți ai generației sale, nu a părut niciodată suficient de adaptat mediului în care a trăit, iar asta ar putea spune mai multe despre mediul său decât despre el. Lumea teologică germană a fost mult mai puțin zguduită de schimbările din cultura academică ale ultimelor decenii decât a fost lumea anglofonă. Însă chiar și în raport cu standardele germane, teologia lui Pannenberg are un straniu aer desuet.