dragoste

„TIME TO SET THE CAGE ON FIRE” – Gino Rubert

Cunoscut pentru îmbinarea diferitelor medii artistice, de la pictură, la colaje, instalații media sau desen, Rubert se distinge pe scena contemporană printr-un stil care nu poate fi trecut prea ușor cu vederea, marcat fiind de personaje cadaverice și reprezentarea spațiilor cotidiene. În lucrările sale, artistul chestionează percepția comună asupra relațiilor ca obiect al unui sentiment ideal și aduce în fața spectatorului o realitate, brută, necizelată așa cum (poate) nu vrem să o vedem.

Rădăcinile naturale ale dragostei

Oamenii sunt, într-o perspectivă evoluționistă, o specie care a dezvoltat relații monogame fără ca acestea să facă parte, intrinsec, din natura lor. Teoria la care mă refer sugerează că organizarea comunităților primitive în cupluri a fost o modalitate de a spori șansele de supraviețuire, economisind resurse care, din punctul de vedere al unui individ dornic să-și răspândească genele, altminteri s-ar fi risipit în mai multe direcții.

Paul Krause: Dragoste, poftă și izbăvire în „La răscruce de vânturi” al lui Emily Brontë

Interpretarea cărții La răscruce de vânturi drept o poveste de dragoste este profund greșită și periculoasă – mai ales atunci când se concentrează asupra lui Catherine și Heathcliff. Există o poveste de dragoste reală care constituie subiectul acțiunii: iubirea lui Cathy față de Linton și Hareton – compasiunea, mila și iertarea pe care fata le manifestă în aceste relații –, nu demonii erotici ai lui Heathcliff și Catherine, care își aruncă umbrele distructive peste ținuturile galeze.