1. Să începem cu cel mai recent eveniment din parcursul tău artistic, expoziția „Stone upon stone is a building” („Cărămidă peste cărămidă este o clădire”). Ce înseamnă această expoziție pentru tine și cum a fost primită de către public?

Această expoziţie apare ca urmare a unui parcurs de cercetare desfăşurat în ultimii doi ani, în timpul studiilor masterale pe care le-am absolvit recent, și înseamnă, într-un fel, o trecere de la un parcurs academic la unul profesional. Deși am mai expus lucrări în trecut, aceasta a fost prima mea expozițiie solo.

În acest sens, experiența a fost una nouă, prin intermediul căreia am putut să cunosc mai bine ce presupune să lucrezi împreună cu o galerie și cum trebuie gândite lucrările de artă pentru a rezista nu doar individual, ci și în relație atunci când sunt puse împreună într-un spațiu expozițional.

 

2. Titlul expoziției tale e inspirat de poezia cu același nume scrisă de artistul Kurt Schwitters. Care e legătura pe care o vezi între pictură și poezie?

Cred că arta, ca produs cultural uman, este o reflexie a realității sociale. Astfel, deși foarte diferite ca formă și având fiecare particularitățile și specificitățile ei, toate tipurile de artă tratează un conținut comun. Consider astfel că nu doar pictura și poezia, ci toate tipurile de artă sunt strâns legete între ele. Deși ele se raportează adesea una la alta, cred că este important faptul că există și o delimitare a lor.

Cred că arta, nu doar pictura, ci și muzica, filmul și literatura, este într-o mare măsura o reflexie a realității sociale, iar această realitatea cuprinde un întreg bagaj cultural, astfel arta poate fi despre orice.

 

3. În lucrările tale, orașul este foarte prezent. Cum percepi tu mediul urban și în ce fel se reflectă acesta în arta pe care o creezi?

Mediul urban este cadrul în care se desfășoara viața noastră în cea mai mare parte. Orașul și omul se determină reciproc. Asta întrucât orașul este creat de om, dar fiindcă omul trăiește înăuntrul lui, felul în care este constituit un oraș are o influență puternică asupra oamenilor. În picturile mele se reflectă atmosfera percepută la nivel subiectiv, dar tocmai prin această ilustrare a unor emoții și senzații percepute subiectiv încerc să surprind anumite caracteristici universale ale omului și ale mediului său.

 

4. Ești artist, dar umezi și cursurile facultății de filosofie. Ce anume ți-a stârnit acest interes?

Interesul pentru filosofie s-a dezvoltat treptat, prin contactul cu anumite curente de idei. Am început să studiez în mod serios filosofia dintr-o dorință de clarificare a gândurilor. Am dorit să dispun de instrumentele necesare pentru a înțelege aceste curente de idei. În acest sens, cred că filosofia și arta se diferențiază radical, fiindcă prin filosofie se încearcă mereu această clarificare printr-un proces atent de analiză. În artă se încearcă mereu adâncirea misterului. Astfel, studiul filosofiei nu se întrepătrunde cu demersul artistic, ci îl completează.

 

5. Care sunt cele mai importante influențe artistice asupra stilului și tematicii tale?

Dată fiind epoca globalistă în care trăim, accesul la informație ne deschide spre o arie foarte largă de influențe. Astfel, din punct de vedere vizual, dispunem de contactul cu întreaga cultură globală. Desigur, din acest câmp cultural nu putem alege decât câteva direcții. Cred că alegerea acestor direcții depinde de mai muți factori precum persoanlitatea, mediul social, gusturile, experiența persoanlă etc. Aș putea puncta doar câteva elemente din țesătura aceasta largă ce s-a acumulat sub forma unui bagaj cultural.

Astăzi, ca artist, nu poți fi ignorant în legătură cu arta flamandă ori cu arta renașterii italiene, sau cu filonul artei romantice ori al celei iluministe.

În ceea ce privește arta contemporană, aș putea menționa artiști englezi precum Peter Doig, Hurvin Anderson și David Hockney, din spațiul german o figură emblematică de care mă simt legat este Anselm Kiefer. De asemnea, apreciez stilul artistic dezvoltat în jurul școlii din Leipzig.

 

6. Cum ai defini succesul ca artist?

Există mai multe planuri pe care un artist dorește să se dezvolte. Pe de-o parte, există mereu un dialog interior între artist și opera sa, astfel că artistul urmează un proces individual de dezvoltare. Pe de altă parte, ca ființă socială, artistul simte nevoia să comunice cu ceilalți oameni, să găsească puncte comune și să fie confirmat. Din acest punct de vedere, el caută aprecierea oricărui public. Mai există și acel tip de succes profesional în care artistul urmărește în mod specific un dialog cu specialiștii din lumea artei, astfel el urmărește să intre în contact cu cele mai importante galerii și să obțină o acreditare la nivel înalt. Pe lângă acestea, desigur că factorul financiar joacă un rol important, asta fiindcă artistul, ca orice altă persoană, are și alte nevoi în afara celor artistice, dar și fiindcă o situație stabilă din punct de vedere financiar îți poate oferi condiții optime de lucru.

 

7. Te-a ajutat parcursul tău academic – o licență și un masterat la Facultatea de Arte și Design din cadrul UVT– în dezvoltarea ta artistică?

Cred că fără acest parcurs nici nu putea fi vorba de o dezvoltare artistică. Asta datorită faptului că facultatea a însemnat mai ales o deschidere de perspective și un cadru în care am a avut posibilitatea să explorez aceste perspective. Facultatea nu a însemnat un parcurs prestabilit în care să învăț un anumit mod de a picta, aș putea spune că din acest punct de vedere am fost în mare măsură autodidact. Însă în acest mediu am avut posibilitatea de a înțelege mai bine ce înseamnă arta contemporană, parcurs ce a presupus scăparea de un număr mare de prejudecăți.

 

8. Care sunt părțile care îți plac cel mai mult la profesia ta în lumea artei? Ce îți displace?

Îmi place diversitatea posibilităților de manifestare, oamenii extraordinari pe care poți să îi întâlnești în aceste medii. Libertatea pe care o conferă această profesie. În schimb, una dintre principalele probleme actuale ale acestei lumi este, cred eu, faptul că ea s-a separat puternic de societate. Dacă vom merge la o expoziție de artă în Timișoara, vom putea observa că aproape toți participanții provin din lumea artei, nu vom găsi în schimb oameni din alte medii profesionale, medicii, inginerii, juriști. Astfel, artistul pare să nu mai fie relevant social, activitatea lui este una de nișă.

 

9. Ce planuri ai în continuare și unde să te caute cititorii noștri, pentru a fi la curent cu următorii pași pe care îi vei face?

În viitorul apropiat, intenționez să efectuez o cercetare doctorală în care să dezvolt preocupările mele din pictură. De asemenea, voi participa cu lucrarea mea de dizertație la expoziție organizată de Facultatea de Arte și Design din Timișoara, ce va avea loc în Bruxelles, dar și la Festivalul Diploma din București.

Instagram: @stefancurelici

Facebook: @stefancurelici

 

Expoziția pictorului Ștefan Curelici, „Stone upon stone is a building” (“Cărămidă peste cărămidă este o clădire”) face parte din programul “Sci-art your life!”, organizat de META Spatiu, în colaborare cu kinema ikon, Revista ARTA, Revista Zeppelin, FEEDER.ro și Facultatea de Arte și Design din cadrul UVT. S-a desfășurat la MV Sci-Art Center din 18.08.2022 până în 24.09.2022.


Mai multe despre: ,
image_pdf

Dacă v-a plăcut articolul pe care tocmai l-ați citit, puteți să sprijiniți printr-o donație următoarele texte pe care le pregătim pentru dumneavoastră, accesând:
Iulia Nedelcu este studentă în programul de licență al Universității de Vest din Timișoara, specializarea Limbă și Literatură Franceză-Italiană. Printre interesele sale de cercetare se numără estetica, literatura comparată, filosofia, psihologia, apologetica, istoria și filosofia artei. Marea ei pasiune sunt artele decorative, urmate îndeaproape de pictură și muzică. Caută bucuria în lucrurile mărunte și pacea în cele care par să o copleșească.

Scrieți un comentariu

Adresa dumneavoastră de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.