În acest episod am avut onoarea de a-i avea alături de noi pe doamna Ana-Maria Goilav, arhitect și conferențiar universitar la Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și pe domnul Petre Guran, istoric bizantinolog, cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Doamna Goilav și domnul Guran au fondat și coordonează două proiecte prin care încearcă să consolideze educația clasică, pe care o consideră singura alternativă la formele mainstream de educație modernă. Cele două proiecte sunt Școala de la Bunești – care îmbină arhitectura aplicată cu discutarea marilor teme și probleme filozofice și care se construiește deja de paisprezece ani – și Arheia – un experiment de homeschooling comunitar din București, care a început în urmă cu doi ani. În interviul de astăzi am discutat despre aceste două proiecte de educație și, implicit, despre problemele mai generale ale educației contemporane.

Vă recomandăm să descoperiți mai multe despre Arheia accesând următorul link: Arheia – Facebook, iar despre Școala de la Bunești puteți găsi mai multe informații aici: https://www.bunesti.ro/ sau aici: https://www.facebook.com/Bunesti.

 

Seria de discuții și interviuri „Povești la șemineu” este un proiect Syntopic, în cadrul cărora vom avea onoarea de a discuta pe larg cu personalități din România care reprezintă standarde de excelență și profesionalism în domeniile în care activează, dar, poate și mai important de atât, sunt adevărate repere de caracter și conduită pentru fiecare dintre noi.


image_pdf

Dacă v-a plăcut articolul pe care tocmai l-ați citit, puteți să sprijiniți printr-o donație următoarele texte pe care le pregătim pentru dumneavoastră, accesând:
Victoria Maria Deliu este studentă în cadrul programului de licență al Facultății de Filozofie, Universitatea din București. Este interesată de problema pluralismului axiologic și religios, precum și de incapacitatea umană de a trece de la intenție la acțiune. Înainte de culcare trage cu ochiul la chipurile care s-au lăsat prinse sau surprinse de aparatele de fotografiat din ultimul secol și jumătate.

Scrieți un comentariu

Adresa dumneavoastră de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.