Invitați

C:\Users\User\Desktop\sfantul-si-marele-sinod-de-la-niceea-325239.jpg
Invitați

Geneza christologică a Occidentului

Care este identitatea Europei şi de când putem vorbi despre o identitate europeană propriu-zisă? Este clar că înaintea creștinismului geo-grafia Europei nu reflecta noo-grafia Europei. Înainte de creștinism, termenul însuși de Europa este anacronism apropriativ și retroproiectiv al conștiinței europene târzii. Căci pe teritoriul Europei existau doar triburi și mitologii disjuncte. Nici Grecia, nici Roma, nici Gallia, nici triburile germanice și nici Iudeea nu erau Europa.

C:\Users\User\Desktop\572128664_846950087989317_200879802305993501_n.jpg
Invitați

Obiectivitatea frumosului

Dar adevărul nu se dă cu forța și fiecare își poate găsi un acces. Prin creația geniului putem să ne bucurăm și noi căci geniul ne împrumută ochii lui să vedem ce nu vedem cu ochii noștri (Schopenhauer). Dacă nu ești geniu poți să te bucuri de geniu: de Simfonia Eroica, de pictura lui Vermeer sau de Hagia Sophia.

Invitați

Mitul socializării la școală – ce măsurăm, de fapt, când spunem „se socializează”?

România are o problemă generalizată cu termenii mari folosiți ca să acopere practici slabe. „Socializarea” copiilor este un astfel de paravan lingvistic. Aceasta dă impresia de modernitate și relaxează responsabilitatea. Dar realitatea, atunci când o privești cu mintea unui cercetător, e simplă: dezvoltarea socio-emoțională este antrenament intenționat, iterativ, adaptat copilului. Fără adulți care să ghideze, să medieze și să asigure siguranța emoțională, punem doar copii alături de copii și sperăm că statisticile vor compensa.

Invitați

Colivia eului: egoismul tatălui și fiului în „Umiliți și obidiți” de F. M. Dostoievski

Astfel, prin tată și fiu, Dostoievski nu doar radiografiază două forme de egoism, ci ridică întrebarea fundamentală: cât din viața fiecăruia dintre noi se sprijină pe același principiu? În măsura în care recunoaștem că un „miez egoist” se află ascuns în adâncul fiecărui suflet, romanul ne obligă nu doar să judecăm personajele, ci să ne judecăm pe noi înșine.

Invitați

Omul și divinul

Când modernul se cunoaște pe sine, el coborară într-un abis. El trebuie să vadă lucruri care-l rănesc, care-l neagă, care-l siderează prin conținutul lor. Grecul, privind împrejur de câteva ori, își înțelegea propriile trăiri proiectându-le, reducându-le la o intervenție supranormală.

Invitați

„Capcana lui Tucidide. Mai pot evita Statele Unite și China războiul?”, de Graham Allison

În ultima perioadă, relațiile dintre China și Statele Unite au atras din nou atenția opiniei publice internaționale. Deși joacă un rol important în noua ordine politică mondială, China preferă să acționeze discret, într-un contrast evident cu prezența constantă și vizibilă a Statelor Unite în politica internațională din ultimele luni.