Redacția Syntopic

Syntopic este un proiect publicistic inedit, care încearcă să aducă laolaltă opinii, idei și autori într-un cadru de dezbatere civilizat. Este inedit deoarece își propune să introducă în spațiul românesc teme și argumente care, în general, lipsesc din dezbaterea publică. Este pluralist fiindcă nu urmărește o linie doctrinară sau ideologică, ci promovează standardele și valorile perene ale dialogului rațional și respectului față de celălalt.
Invitați

Două perspective asupra statutului de persoană: Teodor Baconschi și Virgil Iordache

Cu ocazia celor două săptămâni dedicate modului în care știința modernă ne influențează înțelegerea noțiunii de persoană, redacția noastră a schițat câteva întrebări relevante pentru această tematică, încercând să afle, după cum v-am obișnuit deja, perspectivele unor personalități din diverse domenii de specialitate cu privire la subiectul propus. Le mulțumim invitaților noștri, domnul Virgil Iordache și domnul Teodor Baconschi, pentru că și-au luat din timpul lor să răspundă acestor întrebări!

Invitați

Trei perspective asupra libertății de expresie: Virgil Iordache, Teodor Baconschi și Cosmina Franciuc

Cu ocazia celor două săptămâni dedicate libertății de exprimare, redacția noastră a schițat câteva întrebări relevante pentru această tematică, încercând să afle, după cum v-am obișnuit deja, perspectivele unor personalități din diverse domenii de specialitate cu privire la subiectul propus. Le mulțumim invitaților noștri, domnul Virgil Iordache, domnul Teodor Baconschi și domnișoarei Cosmina Franciuc, pentru că și-au luat din timpul lor să răspundă acestor întrebări!

Dezbaterile Syntopic

Ce ne-au arătat ultimii doi ani despre limitele științei?

Prima întâlnire din seria Dezbaterilor Syntopic a explorat întrebarea „Ce ne-au arătat ultimii doi ani despre limitele științei”? Așa cum ne amintim cu toții, în ianuarie 2020 un virus nou se răspândea rapid în toată lumea. În mai puțin de câteva luni, spitalele au fost copleșite, economia zdruncinată, școlile închise, iar un lockdown cvasi-general a ținut pentru mai multe luni întreaga populație în case.

Altfel

Libertatea de exprimare – tema următoarelor două săptămâni la Syntopic

În următoarele două săptămâni, articolele publicate pe Syntopic vor explora înțelesul noțiunii de libertate de exprimare, provocările pe care le întâmpină astăzi, limitele și mizele ei pentru regimul liberal modern, precum și relația dintre libertatea de exprimare și libertatea academică. Dacă libertatea academică este, într-adevăr, un caz particular al libertății de exprimare, atunci aceleași rigori constituționale care se aplică libertății de exprimare în societate se aplică și libertății de exprimare în universitate.

Invitați

Trei perspective asupra secularismului: Alin Vara, Virgil Iordache și Teodor Baconschi

Dacă înțelegem secularizarea ca o filosofie ce propune golirea spațiului public de pretenții metanarative religioase sau de altă natură, atunci „clasicii” liberalismului și iluminismului sunt candidații evidenți pentru titlul de „Părinți ai ordinii seculare”. Dar revoluția științifică și criza metafizicii clasice trebuie să fie în mod obligatoriu introduse în ecuație, întrucât liberalismul se „hrănește” dintr-o viziune în care lipsesc cauzalitatea formală și cea finală, și în care natura și societatea pot fi reconfigurate în orice mod sub forța rațiunii și a investigației științitice.

Societate și modernitate

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Vor rămâne întotdeauna diversități importante în Europa, în special în privința limbii. Și, chiar dacă există culturi naționale diferite, există totuși destule asemănări între ele pentru a putea vorbi de o cultură europeană – desigur, o cultură mai degrabă diversă decât una uniformă. Există rădăcini comune, iar una dintre ele este în mod cert creștinismul. Însă aceasta nu este singura. Mai există experiența comună a culturii medievale, a umanismului, a construirii statului național, a iluminismului și a industrialismului, pentru a numi doar câteva.

Interviuri

Ioana Jinga: „Limbile clasice pot crea un fundament solid pentru fiecare dintre noi”

Prin învățarea limbilor clasice, faci mai mult decât să îți lărgești vocabularul. Prin gramatica riguroasă, asemănătoare cu matematica, gândirea capătă ordine. Prin traducerea textelor conștientizezi importanța continuității (sintactică și istorică). În deprinderea limbii înveți să ai răbdare. Conținutul care se cerne din textele citite te încurajează să sculptezi o minte sănătoasă într-un corp sănătos.

Invitați

Trei perspective asupra inteligenței artificiale: Georgiana Constantin-Parke, Ilinca Bernea și Carol Szabo

Inteligența artificială ne schimbă și ne va schimba viețile. Din punct de vedere social, putem observa dependența noastră crescândă față de aceste sisteme inteligente. Unele cercetări vorbesc despre modul în care simpla căutare pe Google ne modifică structura neuronala a creierului, acum nemaitrebuind să reținem informațiile ca atare, ci doar să știm unde și cum să le căutăm.