Redacția Syntopic

Syntopic este un proiect publicistic inedit, care încearcă să aducă laolaltă opinii, idei și autori într-un cadru de dezbatere civilizat. Este inedit deoarece își propune să introducă în spațiul românesc teme și argumente care, în general, lipsesc din dezbaterea publică. Este pluralist fiindcă nu urmărește o linie doctrinară sau ideologică, ci promovează standardele și valorile perene ale dialogului rațional și respectului față de celălalt.

Abigail L. Rosenthal: Despre păcat și legământ în gândirea lui Voegelin și Levinas

Să păcătuiești înseamnă să faci o alegere greșită. Nu este o eroare. Cel care face o alegere care este doar eronată nu a ales să comită acea greșeală. Dacă există ceva precum păcatul, atunci acesta trebuie să reprezinte cel puțin alegerea de a alege greșit. Dar această alegere presupune și un al doilea nivel. În mod implicit, este alegerea de a alege greșit în fața unui Martor care are o înțelegere clară asupra acestei alegeri și care are caracterul divinității.

Trey Dimsdale: Arta, frumosul și sufletul universității

Pe scurt, a schimba artefactele darurilor transcendente cu imanența îmbunătățirii capitalului înseamnă a vinde dreptul nostru uman din naștere pentru o nimica toată. Sau, ca să folosim limbajul sălii de consiliu și al raportului anual, a deposeda o comunitate universitară creștină de artefactele creativității umane înseamnă să trădezi inima misiunii acestei comunități.

Paul Krause: Poveștile povestitorilor

Orice persoană cu experiență în domeniul istoriei, în special în istoriografie, știe că istoria înseamnă mai mult decât fapte – istoria este reprezentată de povestirile pe care le spunem despre trecut, care totuși includ fapte, dar nu numai atât.

Isabella Gagliardi: Cum doctorițele din Evul Mediu au fost sortite uitării în istorie

Figura vrăjitoarei a pus o „vrajă” de lungă vreme pe artiști și oameni de știință, care au asociat-o cu femeile care au cunoștințe neobișnuite asupra naturii și o sexualitate diferită de normalul epocii. De fapt, multe dintre „vrăjitoarele” persecutate în Europa de-a lungul secolului al XV-lea erau moașe și vindecătoare, pe o linie a tradiției îndelungate de practică medicală laică, care era mai degrabă pragmatică decât teoretică.

Paul Krause: De ce să-i citești pe Platon, Nietzsche și Strauss?

Un alt motiv pentru a-i citi pe cei trei este ca o contrapondere la ascensiunea totalitarismului de turmă. În ciuda promisiunilor și a limbajului democrației, drepturilor omului și egalității, majoritatea oamenilor care gândesc pot simți un spirit despotic în modernitate – mai ales din interiorul statelor democratice, unde drepturile omului și egalitatea sunt singurul limbaj al politicii.

Joshua Katz: O tragedie americană: despre suicidul educației liberale

Este un lucru să preamărim ceea ce este extraordinar, așa cum ar trebui să facem cu toții. Dar este profund greșit să disprețuim sau să condamnăm ceea ce este obișnuit. Cu toate acestea, acesta este modul în care acționează acum elita americană. „Viața de familie obișnuită, heterosexualitatea, dragostea simplă pentru țară, virtuțile tradiționale, obiceiurile și perspectivele religioase tradiționale” – toate acestea sunt atacate în mod regulat în instituțiile de învățământ superior.

Richard Cocks: Ceea ce este personal este filozofic: Platon, Dostoievski, Berdiaev, Tarkovski

Predarea unui curs de filozofie presupus neutru și impersonal pare în mod inerent plictisitor pentru toți cei implicați și, de asemenea, implică rea-credință. Alegerea lecturilor determină deja o mare parte din ceea ce se va întâmpla, iar a lăsa un autor de manuale să facă asta pentru tine face ca propriile încercări de autoeducare filozofică să pară inutile.

Laura D’Olimpio: Bertrand Russell și argumentele în favoarea „Filosofiei pentru toți”

Pentru a extinde dialogul filosofic în școli și în spațiile publice este necesar să se angajeze și să se încurajeze o analiză atentă a întrebărilor „mari”, de importanță fundamentală, care întotdeauna au preocupat gândirea umană. Și, în mod special în ziua de astăzi, aceste întrebări sunt de natură morală și politică, deoarece acestea afectează autonomia noastră individuală și umanitatea noastră la nivel colectiv.