Ana Poganu

Ana Poganu studiază în cadrul programului de masterat Istoria și Circulația Ideilor Filosofice al Facultătii de Filosofie, Universitatea din București. A absolvit studiile de licență ale Facultății de Litere, Universitatea de Vest din Timișoara, cu o specializare în limbile latină și germană.
În prezent este captivată de teologia mistică și de problema liberului arbitru. Domeniile sale de interes cuprind istoria ideilor, teologia morală și literatura. Caută să înțeleagă complexitatea firii umane în variile ei nuanțe și, chiar dacă nu reușește mereu să găsească răspunsuri la întrebările pe care și le pune, crede în importanța curiozității. Timpul liber și-l petrece printre simfoniile lui Brahms, filmele lui Bergman, îndeletniciri gastronomice sau în fața tablei de șah.
Societate și modernitate

Jeffrey A. Tucker: Mâncarea și arta comerțului

Pe vremuri, picturile erau bunuri de lux, așadar nu este surprinzător că majoritatea tablourilor prezintă scene în care se poate regăsi doar 10 sau 20% din populație. În general, tablourile în care este redat modul în care toți cetățenii își duceau traiul sunt rare. Iar, printre acestea, majoritatea înfățișează scene negustorești, precum cele cu nave care aduc pește în docuri, mărfuri comercializate, piețe de pește și cămările în care se depozitau alimentele, fiind, totodată, și motivele cele mai des întâlnite în picturi.

Societate și modernitate

Samuel Gregg: O Biserică cufundată în sentimentalism

Soluția nu constă în diminuarea importanței unor emoții precum dragostea și bucuria sau furia și frica. Nu suntem roboți. Sentimentele reprezintă aspecte centrale ale naturii noastre. În schimb, emoțiile umane trebuie integrate într-o înțelegere coerentă a credinței creștine, a rațiunii, a acțiunii și a prosperității umane.

Societate și modernitate

Peter Drucker despre cum să ne autogestionăm. Partea a II-a

Carierele de succes nu sunt planificate, ne surprinde Drucker. Sunt urmarea alegerilor unor indivizi care erau pregătiți pentru oportunitățile ce s-au ivit datorită faptului că își cunoșteau capacitățile, modurile în care dădeau cel mai bun randament și erau foarte conștienți de valorile pe care le au. Acestea au fost elementele care i-au determinat să devină din oameni muncitori, competenți, dar necunoscuți, în „vârfurile” domeniilor lor.

Societate și modernitate

Peter Drucker despre cum să ne autogestionăm. Partea I

Un individ nu va putea să se gestioneze cât mai bine dacă nu va ține cont de valorile pe care le are. „Care sunt valorile mele?” și „Ce ar trebui să fac în momentul în care apare un conflict între valorile și competențele pe care le am?”. A-ți pune astfel de întrebări presupune seriozitate și sinceritate cu privire la modul în care te gestionezi ca individ care exercită o profesie, dar care nu se rezumă la acest lucru.

Cultură

Benjamin Wiker: Noul gnosticism

Una dintre cele mai vechi erezii care alarmează Biserica este gnosticismul. Putem spune că este mai degrabă decât că a fost, deoarece tentația de a spiritualiza prea mult creștinismul și de a demoniza lumea materială nu încetează niciodată. De fapt, această tentație poate fi observată sub o nouă formă, în ideea că lumea materială, așa cum ne-a fost „dată” de evoluție, este fundamental defectă și, prin urmare, trebuie să o transformăm complet prin voința umană.

Cultură

Matthew D’Antuono: Despre ce înseamnă să fii tu însuți

Acest sine autentic nu poate fi dobândit prin nicio modificare a mediului nostru exterior. Nicio pastilă, operație, spălare a minții, niciun set de circumstanțe, nicio lipsă a constrângerilor sau a îngrădirilor exterioare nu vor realiza acest lucru în locul nostru. Nu putem face altceva decât să cultivăm în noi înșine libertatea de a fi virtuoși, deoarece chiar aceasta este adevărata libertate. De fapt, dintre cei înțelepți, sfinții susțineau că nu putem deveni desăvârșiți doar cu propriile noastre puteri, ci și cu ajutor divin. Cu toate acestea, un sine liber nu este unul care poate face tot ce dorește. Un sine liber este liber de strânsorile interioare, care îl țin legat de o viață mediocră și sclav în fața oricărui capriciu trecător, astfel încât are puterea de a trăi virtuos.