În următoarea lună, linia editorială Syntopic va fi structurată în jurul temei „Relativitate și relativism”.
Apărută acum mai bine de 100 de ani, Teoria relativității a lui Einstein a atins nu numai știința, ci și lumea în care trăim. Dificultatea de a înțelege conceptele de bază ale relativității s-a tradus în anii 1920 prin câteva fraze cheie: „nimic nu este absolut”, „lumea nu este ceea ce pare” etc. La rândul lor, aceste atitudini și-au găsit manifestarea în alte domenii, precum filosofia sau arta, în forme dintre cele mai variate.
În ce măsură putem spune că „totul este relativ” în știință sau în viața cotidiană? Cum se reflectă asupra societății incertitudinile și necunoscutele științei? Acestea sunt câteva dintre întrebările cărora le vom căuta răspuns în următoarea lună.
Trebuie știut însă că asocierea relativității în sens conceptual cu Einstein este o greșeală majoră, deoarece relativitatea clasică exista încă de pe vremea lui Galileo Galilei. Noi folosim această formă de relativitate zilnic, fără însă a ne da seama.