Daniel Funeriu

Daniel Funeriu a părăsit România în 1988, la 17 ani. După ce a terminat studii de chimie (șef de promoție la Universitatea din Strasbourg) și un doctorat în chimie supramoleculară cu J.-M. Lehn, laureat al premiului Nobel, a condus cercetări în SUA, Japonia și Germania.
S-a întors în România în 2009 ca ministru al educației, cercetării, tineretului și sportului. Din această postură, a elaborat Legea 1/2011 a educației naționale, salutată la acea vreme de Comisia Europeană. În mandatul său a introdus supravegherea video a examenelor, a început lupta împotriva plagiatului, a introdus învățământul obligatoriu la 6 ani prin clasa pregătitoare, a clasificat universitățile și ierarhizat programele de studii, a introdus învățământul dual după modelul german precum și săptămâna Școala Altfel. În prezent, este consultant din partea Comisiei Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova, asistându-l pe acesta în implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Europa vs. Opinie vs. Prostie

Când ne uităm la o democrație, trebuie să ne uităm la fundamentul ei. Fundamentul oricărei democrații este reprezentat de valorile pe care se întemeiază acea democrație. „Poporul”, în diferite moduri, sedimentează în timp ceea ce numim „valori”. De ce sunt aceste „valori” importante? Nu ca să ne lăudăm cu ele, ci pentru că din ele izvorăsc, de fapt, „obiectivele” națiunii respective.