Descartes

Interacţionismul cartezian şi critica lui Gilbert Ryle

În ciuda nuanţelor adăugate de Gilbert Ryle tabloului criticii aduse dualismului cartezian, concepţia sa a fost absorbită de curentul anilor ’50 considerat de Taylor Burge ca fiind vectorul principal al monismului materialist dominant în filosofia minţii din anii ’60. Astfel, ideea unui „univers cauzal închis”, care constă „în întregime în particule fizice şi câmpuri de forţe”, pare a fi consecinţa directă şi dezvoltarea ultimă a concepţiei lui Ryle.

Gnoseologia carteziană şi computaţionalismul modern

Vom remarca existenţa unanimităţii referitoare la aceste similitudini structurale ale gnoseologiei carteziene şi diferitelor perspective cognitiviste actuale. Mai mult încă, dezvoltarea ciberneticii, apariţia computerelor şi a noţiunii de „inteligenţă artificială” (AI) sunt toate evenimente puse în seama influenţei exercitate în contextul filosofiei moderne de către René Descartes.