Descartes

Interacţionismul cartezian şi critica lui Gilbert Ryle

Asumând o asemenea premisă hermeneutică, acceptăm poziţia echilibrată a lui Bernard Baertschi care nota că, dacă la Descartes avem de-a face cu o nouă manieră de punere a problemei raportului suflet (minte)/ trup ce deschide drumul unei noi soluţii, problema de fond este identică cu cea a clasicilor greci şi scolastici.

Gnoseologia carteziană şi computaţionalismul modern

Vom remarca existenţa unanimităţii referitoare la aceste similitudini structurale ale gnoseologiei carteziene şi diferitelor perspective cognitiviste actuale. Mai mult încă, dezvoltarea ciberneticii, apariţia computerelor şi a noţiunii de „inteligenţă artificială” (AI) sunt toate evenimente puse în seama influenţei exercitate în contextul filosofiei moderne de către René Descartes.