Robert Lazu

Robert Lazu Kmita este scriitor și eseist. Debutează literar în cursul anului 2019 prin publicarea primului roman, Insula fără anotimpuri. Căsătorit, romano-catolic, este tatăl a șapte copii.
Scrie prima monografie în limba română dedicată autorului trilogiei The Lord of the Rings: Lumea lui J.R.R. Tolkien, 2004; ed. a II-a: 2012. Împreună cu György Györfi-Deák și Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, elaborează Enciclopedia lumii lui Tolkien (2007), iar împreună cu Virgil Nemoianu coordonează antologia J.R.R. Tolkien: Credință și Imaginație (2005). În 2006, este invitat la congresul internațional The Lord of the Rings: Sources of Inspiration, organizat de Colegiul Exeter al Universității din Oxford.
Pe lângă volumele de autor, publică numeroase studii și eseuri în periodice, dintre care cele mai notabile sunt Idei în Dialog (București), Orizont (Timișoara), Second Spring (Oxford), Radici Cristiane (Roma), Dilema (București), Cultura (București), Polonia Christiana, (Cracovia), Philosophy Today (Chicago), Vatra (Târgu-Mureș). A realizat și publicat interviuri cu Virgil Nemoianu, Joseph Pearce, Stradford Caldecott, Andrei Codrescu, Claudiu Mesaroș, Bogdan Tătaru-Cazaban.
Invitat la diferite emisiuni culturale la radio și televiziune, dintre care cele mai semnificative au fost Înapoi la argument (realizator: Horia-Roman Patapievici, TVR 2), A 5-a roată (realizator: Robert Șerban, TV Analog) și Cultura.NET (realizator: Cătălin Sturza, Radio România Cultural).

Gnoseologia carteziană şi computaţionalismul modern

Vom remarca existenţa unanimităţii referitoare la aceste similitudini structurale ale gnoseologiei carteziene şi diferitelor perspective cognitiviste actuale. Mai mult încă, dezvoltarea ciberneticii, apariţia computerelor şi a noţiunii de „inteligenţă artificială” (AI) sunt toate evenimente puse în seama influenţei exercitate în contextul filosofiei moderne de către René Descartes.

J.R.R. Tolkien, maestrul Fäeriei*

Cele patru contribuţii pe care Tolkien le-a adus în peisajul atât de heteroclit al literaturii şi culturii contemporane reprezintă tot atâtea invitaţii pentru a deveni, fără prejudecăţi, pelerini prin Faërie. Păşind pe potecile fanteziei, avem prilejul de a ne redescoperi pe noi înşine, dincolo de mizeriile şi vicisitudinile zilnice. În fond, aceasta a fost una din dorinţele cele mai profunde ale lui Tolkien, „cel veşnic verde”.

Secretele lui Ivan Turbincă

Ion Creangă este un spirit modern care a contribuit în felul său propriu la secularizarea valorilor creştine. Pentru a proba această ipoteză vom focaliza o singură creaţie a autorului: Ivan Turbincă. În ciuda aparenţelor oarecum vulgare, calitatea spirituală spirituală a eroului eponim îl apropie de măsura vagabodului mistic descris în Mărturisirea unui pelerin.